Rezervaţia naturală Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, sat Ariuşd, judeţul Covasna
Cod activitate: 1PYDLZ
Unitate scolara: Colegiul National Mihai Viteazul
Judetul: Covasna
Sub egida programului naţional „Şcoli pentru un viitor verde ”, în perioada aprilie – mai, 2010, am desfăşurat împreună cu specialiştii de la Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului Covasna, proiectul cu tema „Natura şi biodiversitatea în judeţul Covasna”. Activitatea a debutat, vineri, 23 aprilie, cu un seminar la sediul Agenţiei cu tema „Arii protejate în judeţul Covasna”, la care au participat 50 de elevi din clasele de liceu de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe. După seminar, activitatea a continuat pe teren în trei dintre rezervaţiile naturale din judeţ. Una dintre rezervaţiile alese este Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, o rezervaţie mai puţin cunoscută la nivel naţional. Ne-am propus să cunoaştem mai bine această rezervaţie, ecosistemul ei şi de la acel moment şi până astăzi am participat cu elevii şi la câteva acţiuni de ecologizare. Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului este o rezervaţie naturală mixtă, de floră, faună şi peisaj, situată în sud – estul Transilvaniei, pe teritoriile judeţelor Covasna (91%) şi Braşov (9%), mai exact în partea nord – estică, estică şi sud – estică a satului Ariuşd, în imediata apropiere de drumul judeţean DJ 103, care leagă municipiul Braşov de Sfântu Gheorghe. Pe hartă este localizată pe următoarele coordonate: 45°46′ lat. N şi 25°41′ long. E. A fost declarată arie protejată prin „Hotărârea de Guvern Nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004” şi se întinde pe o suprafaţă de 977 ha. Relieful rezervaţiei este o îmbinare de deal şi munte, fiind situată la contactul Depresiunii Braşovului cu Munţii Baraolt, partea nord – estică. Ca biodiversitate reprezintă o îmbinare de păduri de foioase, tufiş peri-panonic, pajişti şi păşuni, culturi agricole şi de faună. Flora este reprezentată din specii de arbori: fagul (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), mesteacăn (Betula), frasin (Fraxinus), tei (Tilia) precum şi arbuşti: păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinium myrtillus), soc negru (Sambucus nigra), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceş (Rosa canina), merişor (Vaccinium vitis idaea), migdal pitic (Amygdalus nana), prunus (Prunus tenella), bârcoace (Cotoneaster integerrima),. Pe pajiştile şi fâneţele naturale se întâlnesc specii de plante ce flori, printre care amintim: stânjenelul salbatic (Iris hungarica), specie protejată prin Directiva Consiliului European – 92/43/CE din 21 mai 1992, ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), dediţei (Pulsatilla pratensis), coada şoricelului (Achillea millefolium), gâseariţa (Arabis hirsuta), asparagus (Asparagus officinalis), prazul cu cap rotund (Allium sphaerocephalon), flămânzică (Draba nemorosa), frăsinel (Dictamnus albus), garoafă (Dianthus giganteus), irisul (Iris aphylla), colila (Stipa pulcherrima), cimbrişor cu două specii (Thymus comosus şi Thymus glabrescens), ciurul zânelor (Carlina acaulis). Fauna este reprezentată de specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi insect, dintre care unele protejate prin aceeaşi Directivă a Consiliului European sau aflate pe lista roşie a IUCN. Mamiferele prezente sunt: lupul cenuşiu (Canis lupus), cerbul (Cervus elaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes crucigera), viezurele (Meles meles), brebul (Castor fiber), veveriţa (Sciurus vulgarius fuscoater). Dintre numeroasele păsări amintim: stârcul roşu (Ardea purpurea), barza neagră (Ciconia nigra), barza albă (Ciconia ciconia), şerparul (Circaetus gallicus), porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), cristelul de câmp (Crex crex), presura bărboasă (Emberiza cirlus), presura de stuf (Emberiza schoeniclus), măcăleandrul (Erithacus rubecula), şoimul de iarnă (Falco columbarius), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), muscarul (Ficedula parva), muscarul gulerat (Ficedula albicollis), muscarul negru (Ficedula hypoleuca), cinteza (Fringilla coelebs), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), piţigoiul ((Parus major), mierla (Turdus merula). Amfibieni din speciile: triton cu creastă (Triturus cristatus), ivoras cu burta galbenă (Bombina variegata). Dintre insecte au fost semnalate şi prezenţa a două specii de fluturi rari: Colias myrmidone şi Lycaena dispar (fluturele purpuriu), specie aflată pe lista roşie a IUCN. Ieşirile şi aplicaţiile pe teren au fost adevărate ore de biogeografie, continuarea celor din şcoală, fiind sub îndrumarea profesorilor de biologie şi geografie din liceu şi a specialiştilor de la Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului Covasna. Având ca obiectiv cunoaşterea florei şi faunei, a cauzelor ce pot produce dezechilibre în natură prin dispariţia acestora, elevii au învăţat că trebuie conservată şi ocrotită flora şi fauna spontană, protejată natura, deoarece numai în felul acesta ne putem păstra civilizaţia şi mediul.
Voteaza activitate Numar voturi: 114