Plantare la poalele Munţilor Călimani
Cod activitate: H0LMFP
Unitate scolara: OLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU
Judetul: Harghita
Proiect participare plantări puieţi brad în colaborare cu Ocolul Silvic Topliţa, la poalele Munţilor Călimani Perioada 10.04.2014 În data de 10.04.2014, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Topliţa, în colaborare cu Ocolul Silvic Topliţa,a participat cu un număr de 20 de elevi la activitatea de plantare puieţi la Poalele munţilor Călimani. Pentru că ştim şi încercăm să conştientizăm câţi mai mulţi elevi să participe la astfel de activităţi eco, ne-am gândit ca anul acesta pe lângă celelalte grupe de elevi de la liceu care au participat în alte zone ale loc. Topliţa, la ecologizare, să ne aducem contribuţia şi în zone cât mai aproape de rezervaţiile naturale. Mai întâi elevii din clasa a IX –a , au pregătit un colt eco, pe holul colegiului, cu informaţii referitoare la rezervaţia naturală Munţii Călimani, legate de biodiversitate , ecosistem , fauna , pentru ca toţi cei 550 de elevi din şcoală să poată vizualiza informaţiile, şi pentru a-I determina pe viitor în implicarea activă în protejarea naturii. Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni. Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri. Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilor hidrologice. Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii. Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi structură a habitatului, au de obicei, mai multă stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice. Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile atunci când preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de această vârstă optimală. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la creşterea semnificativă a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului în timpul operaţiunilor de deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2. Măsurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoaştere a rolului utilizării durabile a solului în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice.
Voteaza activitate Numar voturi: 6