Rezervaţia naturală de tip botanic "Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa "
Cod activitate: CPRW4A
Unitate scolara: Gradinita "Curcubeul Copilariei"
Judetul: Dolj
Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic), situată în judeţul Dolj, pe teritoriul administrativ al comunei Pleniţa. Pleniţa este o comună în judeţul Dolj, Oltenia, România. Este situată în partea de vest a judeţului Dolj, la 60 km de municipiul Craiova şi la 16 km de Dunăre, în partea de nord a Câmpiei Române, la limita cu podişul Getic. Se învecinează la nord cu comuna Verbiţa şi comuna Caraula, în sud comuna Unirea, iar în vest şi nord-vest comunele Dârvari şi Oprişor din judeţul Mehedinţi. Rezervaţia naturală are o suprafaţă de 50 ha, şi reprezintă o zonă împădurită (cu specii de gârniţă şi cer) unde vegetează specia de floră protejată, bujorul românesc (Paeonia peregrina - Mill. var. romanica). Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica) este o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei. Floarea roşie are petale mai puţine decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecţionată. Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) este o plantă ierboasă, perenă, rară, ocrotită de lege. Bujorul românesc are frunzele sectate, însă foliolele, deşi divizate sunt destul de late. Această precizare este necesară, deoarece pe multe situri din România apar imagini cu bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) [acest poartă frunze fidate, cu foliole foarte Înguste, aproape ca la mărar], care este confundat cu bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica). Bujorul românesc reprezintă o formă (varietate) endemică (trăieşte aproape exclusiv numai în Dobrogea, altunde-va în lume nefiind semnalat) a speciei Paeonia peregrina(bujor de pădure). Această disociere dintre cele două forme este astăzi mai mult sau mai puţin acceptată, astfel încât literatura de specialitate, le consideră, în multe cazuri, sinonime. Bujorul românesc apaţine familei Paeoniaceae. Bujorul românesc este o peoniacee care se întâlneşte cu totul izolat în Oltenia (Pădurea Călugăreasa) şi cu ceva mai des în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia, insular în Munţii Măcinului). Unii botanişti susţin că bujorii din Pădurea Călugăreasa aparţin varietăţii tipice (bujor de pădure). Astfel, este posibil că toate formele de bujori sălbatici din regiunile joase din Muntenia şi sudul Moldovei aparţin exclusiv vechiului taxon P. peregrina var. typica. Schroett şi Faur, citându-i pe A. Nyárádi, remarcau că: "de multe ori a fost pusă in sinonimie P. peregrina si P. peregrina romanica. P. peregrina tipică (bujor de pădure) creşte în mai multe locuri la noi, însă cele ce cresc mai ales în Dobrogea au frunze si foliole mai adânc si mai dens sectate. Pentru acestea trebuie să se menţină numele de romanica" (bujor românesc). Floarea la bujorul românesc este mare, purpurie, cu staminenumeroase ,având filamentele roz şi anterele galbene. Bujorul Românesc are o valoare ecologică deosebită, prin frumuseţe, raritate, dar şi prin faptul că în toată lumea, se întâlneşte doar în zona sud-estică a României. Specia este protejată prin lege încă dinaintea celui de-al doilea război mondial. Pe lângă cele două varietăţi ale speciei Paeonia peregrina (bujorul românesc şibujorul de pădure) apar în flora spontană a României şi alţi reprezentanţi rari, ca:bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), bujoriide munte (Paeonia daurica, P. mascula)şi bujorul bănăţean (Paeonia officinalis var. banatica). Obiective propuse: - Informarea copiilor si parintilor acestora privind ariile naturale protejate din judeţul Dolj, caracteristicile acestora, conditiile prin care devin arii protejate - Conştientizarea şi asumarea responsabilităţii protejării mediului si conservarii acestuia prin reducerea dezechilibrelor produse de om naturii ameliorarand daunelor produse mediului de catre acesta - Formarea unor abilităţi de protejare a mediului, a propriei sănătăţi şi a celor din jur - Încurajarea copiilor în găsirea de soluţii în rezolvarea problemelor legate de mediul local şi naţional - Formare a capacităţii de autoinstruire şi autoeducaţie ecologică Activităţi desfăşurate: 1.Constituirea echipei de proiect, alegerea subiectului şi depunerea formularului de înscriere 2. Activitate de cunoasterea mediului prin care se realizează informarea copiilor privind aria protejata „Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa”, modalităţi de acţiune privind combaterea dezechilibrului biodiversităţii ca urmare a acţiunilor omului, agresiunea asupra lacurilor, măsuri de protecţie a mediului. 3. Vizitarea Ariei Protejate. Identificarea speciilor de floră şi faună specifică zonei, cât şi a ameninţărilor asupra biodiversităţii complexului Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa 4. Realizarea materialelor informative – steguleţe, flyere, pancarte, postere cu mesaje ecologice 5. Participarea la „Sărbatoarea Bujorului” cu scop educativ” distribuirea de flyere informative: 5 REGULI PENTRU UN MEDIU CURAT 1. Protejaţi mediul! Mediul curat înseamnă VIAŢĂ LUNGĂ! 2. Resturile din gospodărie şi alte gunoaie au locul lor special amenajat! Reziduurile aruncate la întâmplare au nevoie de sute de ani ca să se degradeze şi pot otrăvi mediul natural. Efectul lor se va resimţi în calitatea aerului şi solului. 3. Admirati florile in mediul lor natural fără a le rupe! Respectaţi viaţa sub toate formele sale! Sănătatea Terrei este şi sănătatea noastră. 4. Sarbatoriţi frumos „Sărbatoarea Bujorului” fără a călca plantele cu picioarele, corturile sau maşinile! 5. Fiţi primii care cu grija de mediu! După voi vor urma şi alţii! 6. Activitate de educatie plastica in sala de grupă desen, pictura, colorare in contur – „Bujorul românesc” 7. Activitate de abilităţi practice – Machetă „Sărbătoarea Bujorului în Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa”, lipire, decupare. 8. Expoziţie la nivelul grădiniţei cu lucrările relizate şi fotografiile realizate la Sărbătoarea Bujorului, posterele şi pliantele impărţite pentru mediatizarea proiectului. 9. Mediatizare rezultate - comunicat de presa
Voteaza activitate Numar voturi: 19