Plante pe Insula Ada-Kaleh Simian
Cod activitate: FYBK6L
Unitate scolara: Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu"
Judetul: Mehedinti
Insula Şimian – PARADISUL ADA KALEH Insula Şimian este situată în aval de hidrocentrala Porţile de Fier, între România şi Serbia. În anul 1968, înainte de construcţia lacului de acumulare Porţile de Fier, obiectivele turistice de pe insula Ada Kaleh au fost mutate pe Insula Şimian, obiective aflate şi astăzi pe teritoriul insulei, însă într-o stare avansată de degradare. Încă din deceniul patru al secolului trecut, cercetările arheologice au demonstrat că Insula Şimian a fost locuită începând din Neolitic, continuând cu epoca bronzului. Au fost, de asemenea, descoperite mărturii ale civilizaţiilor geto-dacice şi romane. Dovezile civilizaţiilor străvechi ce au înflorit pe Insula Şimian, ce le regăsim în pavilioanele expozitionale ale Muzeului, ne ofera o imagine a vieţii de-a lungul mileniilor pe acest teritoriu. În documentele medievale insula avea şi alte denumiri: Carolina, Porizza, Ciughene Adasia (Insula Ţiganului), Ada-I-Kebir (Ostrovul Mare). Denumirea Ada-Kaleh (Insula Cetatii), se generalizeaza dupa 1788, devenind oficiala din 1878. Insula Ada-Kaleh a fost săpânită alternativ de turci şi austrieci. Primele fortificaţii au fost făcute de Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, pentru a stăvilii puhoiul turcesc. Insula a avut o istorie zbuciumată, datorită poziţiei sale strategice, găsindu-se mereu fie sub stăpânirea turcă, fie sub stăpânirea austriacă. Între 1718-1739, când insula a fost sub stăpânire austriacă, a fost construită cetatea de tip Vauban, în formă de stea. La mijlocul secolului XX comunitatea locală era de origine turcă. Aşezarea s-a dezvoltat în spaţiul interior delimitat de fortificaţii. Clădirile de locuit au fost construite cu cărămida scoasă din zidurile cetăţii, iar o parte din acestea au fost ridicate chiar deasupra cazematelor. Întrepatrunderea arhitecturii civile cu cea militara, invadarea insulei şi a fortificaţiilor de către o vegetaţie cu caracter submediteranean au creat elemente pitoreşti care, alături de valoarea monumentelor şi a produselor tradiţionale turceşti, au contribuit la faima asezării. O dată cu construirea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I s-a pus problema conservării cetăţii şi mutării acesteia pe Insula Şimian. Drept urmare, între 1966-1968 au fost facute cercetări arheologice în insula Ada-Kaleh şi au fost marcate principalele elemente arhitectonice, care sa ajute la refacerea monumentului la noua lui destinaţie. Astfel în Insula Şimian, a fost refăcută o parte din cetatea propriu zisă, au fost strămutate unele monumente funerare din cimitirul vechi al Ada-Kaleh-ului precum şi mormântul lui Mischin Baba. Climatul blând submediteranean a favorizat existenţa în Insula Şimian a unor specii de plante, pe care, în urmă cu peste trei decenii, le regăseam pe Insula Ada-Kaleh. În ansamblu, Insula Şimian poate fi considerată o “grădină botanică” în miniatură, daruită de natură. Insula Şimian, cu tot patrimoniul ei unic în Europa, rămâne o taină atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru turişti, datorită lipsei mijloacelor de transport. Vizitarea Insulei Şimian este accesibilă în momentul de faţă numai pe apă, necesitând transport nautic.
Voteaza activitate Numar voturi: 40