Sa ocrotim Rezervaţia Naturală Mlaştina VERMEŞ
Cod activitate: GADV4Z
Unitate scolara: Scoala Gimnaziala Gheorghe Bulgar Sanislau
Judetul: Satu Mare
Rezervaţia Naturală Mlaştina Vermeş este înscrisă în legea 5/2000 şi este arie naturală protejată conform OUG 57/2007. Este o arie protejată care conservă specii de plante relicte glaciare şi o mulţime de păsări. Mlaştina Vermeş este în Sanislău, Județul Satu Mare, în Câmpia Nirului, la o altitudine de 80 m, pe o suprafaţă de 10 hectare. Mlaştina Vermeş este o rezervaţie naturală care reprezintă un important punct floristic şi mai ales faunistic: este singurul loc din ţară unde cuibăreşte becaţina comună. Pe lângă relictele glaciare pe care le conservă - precum Calamagrostis neglecta, C.canescens şi Carex approminquata -, Mlaştina Vermeş adăposteşte şi specii rare din flora României: o plantă carnivoră (Aldrovanda vesiculosa), laptele câinelui (Euphorbia lucida), vioreaua de baltă (Hottonia palustris), bumbăcăriţa (Eriophorum angustifolium), nufărul alb (Nymphaea alba), plosnicioasa (Orchis coriphora), salcia de nisipuri (Salix rosmarinifolia). Flora mlaştinii prezintă 150 de specii, iar predominante sunt cele eurasiatice (60 de specii). Cele europene ocupă locul al doilea, cu 36 de specii. Foarte multe sunt şi speciile circumpolare şi boreale, reprezentând 20% dintre plantele rezervaţiei: Carex pseudocyperus, C.vesicaria, Galium palustre, Glyceria fluitans, G.plicata, Veronica scutellata etc. În Mlaştina Vermeş şi fauna este foarte importantă. Aici este singurul punct din ţară în care a fost găsită cuibărind becaţina comună (Gallinago gallinago). Aici mai cuibăresc specii de raţe (Anas platyrhyndros, Anas querquedula, Aythya ferina, A. nyroca), de stârci (Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Botaurus stellaris), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), lişiţă (Fulica atra), erete de stuf (Circus aeruginosus) şi lăcari:Acrocephalus palustris (lăcarul de mlaştina), A. scirpaceus (lăcarul de lac), A. arudinaceus (lăcarul mare). Ba mai mult, cercetările în zonă au descoperit prezenţa unei colonii de stârc de noapte (Nycticorax nycticorax). S-au mai observat următoarele specii de păsări: codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava flava), ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), sticletele (Carduelis carduelis). La marginea mlaştinii, în pădurea limitrofă există şorecarul comun (Buteo buteo) şi o densitate destul de mare de grangur (Oriolus oriolus), specie al cărei efectiv a scăzut simţitor în toată ţara şi chiar în Europa. Mlaştina Vermeş adăposteşte şi patru specii de broaşte: Rana temporaria, R. esculenta, R. dalmatina, Hyla arborea. Iar în bibliografia de specialitate este trecută şi o specie rară din România care trăieşte aici, Rana arvalis. Printre reptilele identificate aici, se numără Lacerta agilis şi L. vioridis, cu un număr impresionant. Dintr-o specie cu o importanţă deosebită din punct de vedere faunistic, s-a identificat prezenţa şopârlei de nisip (Ableparus Kitaibel). Dintre mamiferele mari, aici îşi face apariţia sporadic mistreţul (Sus scrofa). HAI SĂ OCROTIM MLAŞTINA VERMEŞ!!!
Voteaza activitate Numar voturi: 5