FÂNEŢELE SECULARE PONOARE
Cod activitate: LQYD4X
Unitate scolara: Scoala Gimnaziala nr.2
Judetul: Suceava
Proiectul pe care noi îl propunem are ca obiectiv promovarea „Fâneţelor seculare Ponoare”, o rezervaţie botanică/fâneaţă în suprafaţă de 24,50 ha, aparţinând din punct de vedere teritorial de comuna Bosanci, judeţul Suceava, având ca şi custode Agenţia pentru Protecţia Mediului, Suceava, care face parte din Sit Natura 2000. Localizare - în Podişul Sucevei, în dreptul satului Cumpărătura, la vest de Valea Sucevei, pe dealul Strâmbu, la altitudinea cuprinsă între 324 și 405 m. Acces - pe DN (E 85) la 9 km de la Suceava spre Fălticeni, în satul Cumpărătura, la 1 km spre E se află rezervația. Caracterizare şi importanţă - relief ondulat, acoperit de o vegeteție colinară criotermă cu elemente mezoterme de o valoare estetică deosebită și istorică, reprezentând diferitele etape climatice și de construire a florei actuale. Istoric - în anul 1863 Blasius Knauer a făcut o primă enumerare a florei, completată în anul 1892 de Aurel Procopianu Procopovici. În anul 1921 prof. Mihail Gușuleac a făcut propunerea de punere sub ocrotire a fâneței, realizată în 1932. Condiții geologice și pedologice - substratul îl constituie marne argiloase cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană. Pe el s-a dezvoltat un cernoziom de fâneață. Elemente biologice - vegetația lemnoasă este dominată de molid și pin, alternând cu unele specii termofile (gorun, ulm, carpen, tei etc). Flora este extrem de bogată, dezvoltarea ei fiind în funcție de orografia terenului și de microexpoziții. Fondul vegetației îl constituie : Elementele euroasiatice, din care amintim stânjenelul siberian (Iris sibirica), frăsinelul (Dictamnus albus), știrigoaia (Veratrum album, Veratrum nigrum), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) și ruinal (Succisa pratensis). Ca elemente europene și central europene menționăm: bulbucul (Trolius europaeus), degetarul (Digitalis grandiflora), curpenul (Clematis recta), turta (Carlina acaulis varietatea alpina), pălămida (Cirsium decussatum) și salcia (Salix rosmarinifolia). Speciile continentale sunt prezentate prin ciuful de Bărăgan (Cerasus fruticosa), clocotiș (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), gălbineaua (Serratula wolffii), dedițelul (Pulsatilla patens), veronica (Veronica incana) . Dintre elementele pontice şi pontico-submediteraneene, enumerăm: odoleanul (Crambe tatarica), limba boului (Anchusa ochroleuca), capul șarpelui (Echium rossicum), sipica (Cephalaria uralensis), varba boerului ( Ajuga laxmannii), stânjenelul (Iris aphylla), cosacul (Astragalus cicer), inul sălbatic (Linus flavum), salvia plecată (Salvia nutans), măceșul (Rosa gallica), spălăcioasa (Senecio dorio varietatea biebersteini), trigoiul galben (Trifolium pannonicum). Elementele circumpolare prezintă un procent destul de însemnat, fiind reprezentat prin feriga de mlaștină (Thelypteris palustris), drăgaica (Galium boreale), trifoiștea (Menyanthes trifoliata), iarba albastră (Molinia coerulea), şopârlița albă (Parnassia palustris) . Acestea sunt numai o parte din speciile ierboase existente, flora cuprinzând 450 de toxoni, din care 88%, sunt herborizați în casa - laborator de la Ponoare. Faţă de această cifră, covorul vegetal se prezintă bogat: higrofile, mezofile, seromezofile și xerofile, în funcție de pante, de altitudine, expoziție. Bogăţia pajiştilor atrage o faună numeroasă, cu atât mai mult, cu cât intervenția factorului antropic este neglijabilă. Căprioarele și iepurii își găsesc adăposturi prielnice în pâlcurile de salcie, mai ales în preajma mlaștinilor cu o vegetație bogată și de talie înaltă. Vulpile și-au săpat vizuini pe versanți mai însoriți, cedând uneori lăcașul bursucilor sau chiar pisicilor sălbatice, iar herminele, dihorii și populațiile de șoareci de câmp își găsesc adăpost pretutindeni. Dintre păsări, cel mai bine reprezentate sunt potârnichile, există bufnițe care cuibăresc în salciile din apropierea casei - laborator, iar ulii, coțofenele, ciorile și stăncuțele pot fi văzute zilnic pretutindeni, dar şi stolurile de berze ce trec dinspre nord spre sud. Promovarea acestui proiect ne dorim a fi un îndemn pentru formarea unei atitudini de respect şi adoptarea unui comportament eco-civic, sensibilizarea opiniei publice şi schimbarea atitudinii la elevi, tineri, turişti, etc., într-un comportament non-violent faţă de natură
Voteaza activitate Numar voturi: 21